Sponzorizat de newsflash.ro
Se estimează că până la 85% dintre stele există în sisteme stelare binare, unele chiar în sisteme cu trei sau mai multe stele.
Aceste perechi stelare se nasc împreună din același nor molecular, dintr-o abundență comună de elemente chimice de construcție, astfel încât astronomii s-ar aștepta să constate că au compoziții și sisteme planetare aproape identice. Cu toate acestea, în cazul multora, nu este cazul. În timp ce unele explicații propuse atribuie aceste diferențe unor evenimente care au avut loc după ce stelele au evoluat, o echipă de astronomi a confirmat pentru prima dată că ele pot avea de fapt originea chiar înainte ca stelele să înceapă să se formeze.
Condusă de Carlos Saffe de la Institutul de Științe Astronomice, ale Pământului și Spațiului (ICATE-CONICET) din Argentina, echipa a folosit telescopul Gemini South din Chile, o jumătate din Observatorul Internațional Gemini, sprijinit parțial de Fundația Națională de Știință a SUA și operat de NSF NOIRLab. Cu ajutorul noului și precisului Gemini High Resolution Optical SpecTrograph (GHOST), echipa a studiat diferitele lungimi de undă ale luminii, sau spectre, emise de o pereche de stele gigantice, care au dezvăluit diferențe semnificative în compoziția lor chimică.
,,Spectrele de extremă calitate ale lui GHOST au oferit o rezoluție fără precedent”, a declarat Saffe, ,,permițându-ne să măsurăm parametrii și abundențele chimice ale stelelor cu cea mai mare precizie posibilă”.
Aceste măsurători au arătat că una dintre stele avea o abundență mai mare de elemente grele decât cealaltă. Pentru a desluși originea acestei discrepanțe, echipa a folosit o abordare unică.
Până la 85% dintre stele există în sisteme stelare binare
Studiile anterioare au propus trei posibile explicații pentru diferențele chimice observate între stelele binare. Două dintre ele implică procese care ar avea loc mult timp în evoluția stelelor: difuzia atomică, sau așezarea elementelor chimice în straturi de gradient în funcție de temperatura și gravitația de la suprafața fiecărei stele; și înghițirea unei planete mici, stâncoase, care ar introduce variații chimice în compoziția unei stele.
Cea de-a treia explicație posibilă privește chiar începutul formării stelelor, sugerând că diferențele provin din zone primordiale sau preexistente de neuniformitate în norul molecular. În termeni mai simpli, dacă norul molecular are o distribuție neuniformă a elementelor chimice, atunci stelele născute în acest nor vor avea compoziții diferite în funcție de elementele care erau disponibile în locul în care fiecare s-a format.
Rotirea continuă a fluidului în zona de convecție ar face dificilă așezarea materialului în straturi, ceea ce înseamnă că stelele gigantice sunt mai puțin sensibile la efectele difuziei atomice –…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe www.descopera.ro