Telescopul Euclid dezvăluie noi imagini ale Cosmosului. „Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”. Cercetătorii vor să desluşească misterul materiei întunecate

Agenţia Spaţială Europeană a prezentat prima serie de imagini ştiinţifice ale Cosmosului realizate de telescopul spaţial Euclid, care va observa 2 miliarde de galaxii într-un interval de şase ani pentru a încerca să desluşească misterul materiei întunecate.

După lansarea sa în spaţiu, în iulie 2023, telescopul Euclid a furnizat în noiembrie anul trecut un prim set de imagini “uluitoare”, potrivit declaraţiilor făcute de directorul ESA, Josef Aschbacher. De această dată, noile imagini sunt “exploatabile din punct de vedere ştiinţific”, a explicat coordonatorul departamentului de imagini şi date ştiinţifice din cadrul echipei care administrează telescopul, Jean-Charles Cuillandre, astronom la Comisariatul pentru energie atomică (CEA), informează AFP, citată de Agerpres.

În spatele celei mai noi serii de imagini, obţinute cu participarea astronomului italian Giovanni Anselmi, se află date ştiinţifice asociate cu cele 11 milioane de surse cereşti care le populează. Ele le vor permite “astrofizicienilor din lumea întreagă să exploateze informaţiile obţinute”, începând cu semnatarii celor 10 articole ştiinţifice asociate cu aceste imagini şi care au fost publicate joi.

Vedeta noului set este clusterul galactic Abell 2390, situat la aproximativ 2,7 miliarde de ani-lumină de Terra. Imaginea obţinută de telescopul Euclid, în doar trei ore de observare, a surprins peste 50.000 de galaxii.

În centrul său, arcuri de lumină semnalează prezenţa materiei întunecate, atât de masivă încât deviază lumina galaxiilor îndepărtate. Materia întunecată, o categorie ipotetică de materie despre care se crede că ar reprezenta un sfert din energia Universului, reprezintă obiectivul suprem al căutărilor întreprinse de Euclid. La fel şi energia întunecată, care ar explica expansiunea Universului.

Abell 2390 dezvăluie o lumină palidă în clusterul galactic. Aceasta provine de la stelele ejectate în cadrul mişcărilor ce animă galaxiile, care sfârşesc prin “a crea un fel de nor care înconjoară întregul cluster”, a explicat Jean-Charles Cuillandre. Astronomii consideră că această lumină acţionează ca o “urmă” a materiei întunecate, care reţine acele stele solitare în plasa sa gravitaţională.

Pepinieră de stele

Examinând nebuloasa Messier 78, Euclid scrutează o pepinieră stelară, unde norii moleculari, un amestec de gaz şi praf, “se prăbuşesc sub propria lor greutate”. În mod obişnuit, aproximativ 10% din această materie se condensează în stele tinere. Tinereţea lor le face “foarte active, producând vânturi stelare care împing norii din nebuloasă”, a adăugat acelaşi astronom.

În imaginea furnizată de Euclid, regiunile centrală şi superioară arată finalizarea acestui proces, cu stele foarte strălucitoare în interiorul unor cavităţi şi cu vânturile lor…