Romancing SaGa 2 Revenge of the Seven Review: tu cu cine faci saga?

Deși provine din limba islandeză, cuvântul saga însemnând poveste, totul este o „saga” în lumea de astăzi. De fapt, dacă stau bine și mă gândesc, din 1990 tot auzeam de saga, chiar dacă se vorbea despre o telenovelă (câți ați prins Sclava Isaura?). Dar, spre exemplu, Shogunul era vândut ca saga. Ia uite și tu ce sagă mișto dau ăștia la TVR, că dacă nu era Dallas, atunci era saga Shogun. Cel vechi cu Richard Chamberlain, nu cel de pe Disney+ (care, din fericire, este excepțional).

Un joc refăcut după 31 de ani

În 1993, pe Super Famicom apăreau jocurile Romancing SaGa: cred că am și astăzi 2-ul în exemplar original, creat de Akitoshi Kawazu, un RPG non-liniar, neliniar, cum vreți voi să-i spuneți, unde povestea se întinde pe multiple generații în Imperiul Varennes. Revenge of the Seven vine de la numele găștii tale de șmecheri din care faci parte, Seven Heroes, șapte frați sau cum era… altă “saga”, cu 7 mirese pentru 7 frați, filmul clasic al lui Donen, inspirat din The Sobbing Women, opera lui Vincent Benet.

Deci, acțiunea din joc se concentrează pe o înrudire dintr-asta în linie directă, de urmași, de-a lungul timpului, cu un război de sute de ani, care nu se mai termină. Conceptul a fost popular la vremea respectivă, s-a vândut foarte bine și apăruse chiar și-n România, spre finalul anilor ’90, când explodaseră clonele de NES și SNES. Square Enix a revenit după niște ani și a refăcut aproape complet jocul, avem de-a face cu un remake 100%.

Povestea începe cu Orieve care se întoarce la Gerard și îi explică planul lui Leon, care a căzut intenționat în luptă, ca un veritabil martir, pentru a-i transmite lui Gerard puterea și cunoștințele sale. Sistemul de moștenire este și chintesența din Romancing Saga 2, Gerard își asumă rolul de regele rock-ului, pop-ului și al metal-ului, adună cavaleri și se duce peste Kzinssie, îl bate de-l zvântă și, ni mă la el,…