Sponzorizat de newsflash.ro
„Punctele cuantice au multe proprietăţi fascinante şi neobişnuite. Şi mai important, ele au culori diferite în funcţie de mărimea lor,” a precizat Johan Aqvist, preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Fizicienii ştiau de multă vreme că, în teorie, efectele cuantice dependente de mărime ar putea să apară în nanoparticule. Dar la acea vreme le era aproape imposibil să lucreze în universul nanodimensiunilor. De aceea, puţini oameni credeau că aceste cunoştinţe ar putea avea utilizări practice.
Cu toate acestea, la începutul anilor 1980, Alexei Ekimov a creat cu succes efecte cuantice dependente de mărime în sticlă colorată. Culoarea era dată de nanoparticule de clorură de cupru. Ekimov a demonstrat că mărimea particulelor influenţează culoarea sticlei prin intermediul efectelor cuantice. Ca urmare, el e unul dintre laureații pentru Premiul Nobel pentru chimie în 2023.
Câţiva ani mai târziu, Louis Brus a fost primul om de ştiinţă din lume care a dovedit existenţa efectelor cuantice determinate de mărime în particule care pluteau liber într-un lichid.
În 1993, Moungi Bawendi a revoluţionat producţia chimică a punctelor cuantice. A obținut astfel particule aproape perfecte. Acea calitate înaltă era necesară pentru ca ele să fie utilizate în diverse aplicaţii.
Cine sunt Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov
Punctele cuantice aduc beneficii importante pentru omenire. Oamenii de ştiinţă cred că ele ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor produse electronice flexibile, microsenzori, celule solare mai subţiri şi comunicarea cuantică criptată. Potenţialul acestor particule minuscule abia a început să fie explorat.
Moungi G. Bawendi, născut în 1961 la Paris, şi-a obţinut doctoratul în 1988 la Universitatea Chicago din Statele Unite. În prezent, el este profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT). E unul dintre laureații pentru…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe useit.ro