Sponzorizat de newsflash.ro
Ca urmare, sonda a trecut pe o orbită deschisă neprevăzută. Înainte de acest punct, a realizat și o imagine cu Luna. Ulterior, s-a ciocnit de suprafaţa lunară, a precizat aceasta.
Agenţia spaţială rusă a indicat că „cea mai probabilă cauză a accidentului a fost funcţionarea anormală a complexului de control de la bord. Asociată cu eşecul de a porni accelerometrul din dispozitivul BIUS-L (unitatea de măsurare a vitezei unghiulare)”. Ca urmare a acestor probleme, sonda Luna-25 s-ar fi prăbușit pe suprafața Lunii.
După eșecul sondei Luna-25, India a devenit prima țară care a aselenizat cu succes la polul sud al Lunii
În acest sens, complexul de control de la bordul sondei „a primit semnale zero de la accelerometrele din dispozitivul BIUS-L”. „Ceea ce l-a împiedicat să înregistreze momentul în care a fost atinsă viteza necesară şi să oprească sistemul de propulsie în timp util,” a continuat Roscosmos.
Roscosmos a precizat că au fost elaborate recomandări pentru a evita astfel de defecţiuni în viitoarele misiuni lunare ale Rusiei.
Sonda rusă trebuia să aselenizeze pe 21 august. Dar sonda Luna-25 s-ar fi prăbușit de la această defecțiune.
A fost devansată în bătălia spaţială de nava indiană Chandrayaan-3. Aceasta a ajuns pentru prima dată pe inospitalierul teritoriu lunar două zile mai târziu. India a devansat astfel puteri spațiale tradiţionale precum Rusia, Statele Unite şi China.
La începutul lunii septembrie, roverul indian Pragyan din cadrul misiunii spaţiale Chandrayaan-3 a fost „plasat în stare de hibernare”. Însă are bateriile încărcate şi cu receptorul pornit, a anunţat Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X, cunoscută până de curând sub numele de Twitter.
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe useit.ro