Astronomii au descoperit un nou posibil loc de formare al asteroidului Ryugu

Mostre din asteroidul Ryugu au provocat din nou surprize, iar în același timp pun sub semnul întrebării ideile anterioare despre formarea asteroizilor bogați în carbon.

În decembrie 2020, sonda spațială Hayabusa 2 a adus pe Pământ mostre din asteroidul Ryugu. De atunci, cele câteva grame de material au trecut prin destul de multe.

După examinările inițiale din Japonia, o parte din grăunțele mici, au călătorit către centre de cercetare din întreaga lume. Acolo au fost măsurate, cântărite, analizate chimic și expuse, printre altele, la radiații infraroșii, raze X și sincroton.

La MPS, cercetătorii examinează raportul dintre anumiți izotopi metalici din probe, ca în studiul de față.

Oamenii de știință se referă la izotopi ca la variante ale aceluiași element care diferă doar prin numărul de neutroni din nucleu.

Investigațiile de acest tip pot ajuta la înțelegerea locului din Sistemul Solar în care s-a format Ryugu.

Călătoria lui Ryugu prin Sistemul Solar

Ryugu este un asteroid apropiat de Pământ: orbita sa în jurul Soarelui o intersectează pe cea a Pământului (fără risc de coliziune). Cu toate acestea, cercetătorii presupun că, la fel ca alți asteroizi apropiați de Pământ, Ryugu nu este originar din Sistemul Solar interior, ci a călătorit acolo din centura de asteroizi situată între orbitele lui Marte și Jupiter.

Locurile de naștere reale ale populației din centura de asteroizi sunt probabil chiar mai departe de Soare, în afara orbitei lui Jupiter.

„Relațiile de familie” ale lui Ryugu pot contribui la clarificarea originii și evoluției sale ulterioare. În ce măsură seamănă Ryugu cu reprezentanții unor clase cunoscute de meteoriți? Acestea sunt fragmente de asteroizi care au ajuns din spațiu pe Pământ. Investigațiile din ultimii ani au produs o surpriză: Ryugu se încadrează în marea mulțime de meteoriți bogați în carbon, condritele carbonacee, așa cum era de așteptat.

Cu toate acestea, studiile detaliate ale compoziției sale îl atribuie unui grup rar: așa-numitele condrite CI. Acestea sunt cunoscute și sub denumirea de condrite de tip Ivuna, după numele localității din Tanzania unde a fost găsit cel mai cunoscut reprezentant al lor. Pe lângă condrita Ivuna în sine, până în prezent au fost descoperite doar alte opt exemplare exotice de acest tip.

Deoarece compoziția lor chimică este similară cu cea a Soarelui, ele sunt considerate a fi materiale deosebit de virgine care s-au format la marginea cea mai îndepărtată a Sistemului Solar.

Un ingredient lipsă

Pentru prima dată, echipa a investigat raporturile izotopilor de nichel din patru probe ale asteroidului Ryugu și din șase probe de condrite carbonacee.

Rezultatele confirmă relația strânsă dintre Ryugu și chondritele CI. Cu toate acestea, ideea unui loc de naștere comun la marginea sistemului solar nu mai…