Sponzorizat de newsflash.ro
Persoanele cu afantazie nu au capacitatea de a invoca imagini clare în minte. Dar chiar dacă nu pot vizualiza în acest fel, schițele acelor imagini ar putea fi cuibărite în creierul lor, sugerează un nou studiu.
Lucrarea, publicată în revista Current Biology, oferă primele dovezi conform cărora creierul persoanelor cu afantazie se poate aprinde ca și cum ar genera imagini mentale în cortexul vizual primar – partea principală a creierului responsabilă de procesarea informațiilor vizuale. Cu toate acestea, este posibil ca aceste semnale să se piardă în traducere.
Noua cercetare sugerează că semnalul „se deformează sau se întinde” înainte de a fi perceput conștient, a declarat pentru Live Science coautorul studiului Joel Pearson, profesor de psihologie la Universitatea New South Wales din Australia.
Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase că persoanele cu afantazie „par să-și angajeze cortexul vizual în mod diferit atunci când încearcă să-și imagineze, decât persoanele fără afantasie”, a declarat pentru Live Science, Nadine Dijkstra, cercetător principal la Wellcome Centre for Human Neuroimaging de la University College London, care nu a fost implicată în studiu.
Pentru cercetare, Pearson și colegii săi au recrutat 14 persoane cu și 18 persoane fără afantazie. Echipa a folosit un truc numit „rivalitate binoculară”, care presupunea afișarea intermitentă a două modele în dungi de culori diferite în fața ochilor participanților.
Un proces fundamental diferit
Creierul combină în mod constant informațiile vizuale de la ochiul stâng și cel drept pentru a construi o imagine coerentă și, prin urmare, nu poate procesa pe deplin această rivalitate binoculară. Încercarea sa de a procesa dungile intermitente duce de obicei la o iluzie vizuală în care cele două modele fluctuează, una dintre imagini dominând pentru câteva secunde.
Pentru participanții care pot vedea lucrurile cu ochii minții, solicitarea de a se gândi la unul dintre cele două modele poate influența imaginea pe care o percep mai întâi. Cu toate acestea, persoanele cu afantasie sunt mult mai puțin susceptibile de a fi influențate de această tendință.
Pearson și colegii săi au introdus această tehnică ca modalitate de testare într-o lucrare anterioară. Abordarea merge dincolo de simpla solicitare a oamenilor de a completa un chestionar și este un punct forte al noului studiu, a spus Dijkstra.
Pentru a studia activitatea cerebrală a participanților, echipa a utilizat RMN funcțional, care urmărește fluxul de sânge oxigenat în creier. Creșterea fluxului de sânge oxigenat către o anumită regiune a creierului este o măsură indirectă care indică faptul că acea regiune este mai activă.
Persoanele cu afantazie nu văd imagini în mintea lor conștientă
Oamenii de știință au constatat că toți…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe www.descopera.ro