Norii de gaz interstelar ar fi schimbat Pământul acum 7 milioane de ani

Sistemul Solar nu este static; el se deplasează în jurul Căii Lactee. Ocazional, traversează regiuni cu un mediu interstelar mai dens. Impactul acestor nori de hidrogen și alte materiale asupra Sistemului Solar și a planetei noastre nu este complet înțeles, dar există posibilitatea ca norii de gaz interstelar să fi declanșat o eră glaciară.

Cercetări anterioare, publicate la începutul acestui an, sugerează că Sistemul Solar a traversat un nor interstelar dens acum 2 milioane de ani, ceea ce ar fi putut cauza o eră glaciară. Lucrări ulterioare au identificat un alt exemplu posibil, de această dată cu 7 milioane de ani în urmă, dar efectele acelei întâlniri ar fi fost mai complexe.

„Acest nor a fost cu mult în trecutul nostru, iar dacă am traversat ceva atât de masiv, am fost expuși mediului interstelar”, a explicat Merav Opher, fiziciană în domeniul spațiului de la Universitatea Boston (SUA).

O plimbare a planetei prin spațiu

Aceasta este esența evenimentului: norul interstelar a afectat bula de plasmă creată de Soare, heliosfera. Noile cercetări sugerează că cele două întâlniri, prima cu marginea Bulei Locale (acum 7 milioane de ani) și apoi cu Norul Rece din Constelația Linx (acum 2 milioane de ani), au adus o cantitate mare de hidrogen în partea superioară a atmosferei.

Acest hidrogen interstelar, combinat cu oxigenul din atmosferă, ar fi format apă. Oxigenul ar fi provenit din ozon, cauzând o scădere localizată a acestuia, în unele cazuri de până la 99%. Prezența apei în cantități mai mari la altitudini înalte ar fi putut duce la formarea unui număr mai mare de nori noctilucenți, nori rari și subțiri care se formează la aproximativ 76 – 85 de kilometri altitudine.

Au afectat norii de gaz interstelar clima Pământului?

Acești nori nou formați nu ar fi fost rari și subțiri, ci groși; și aici apare întrebarea legată de climă. Norii de gaz interstelar ar fi putut afecta atmosfera superioară, dar ar fi putut cauza o eră glaciară? Răspunsul este încă incert. Prezența norilor noctilucenți ar fi putut reflecta o cantitate mai mare de lumină solară, dar ar fi putut și să capteze mai multă căldură de la sol. Alți factori care ar fi putut contribui, precum creșterea razelor cosmice și alte fenomene, ar putea însemna că acest eveniment nu a produs o răcire sau încălzire clară.

Echipa de cercetători sugerează că modele atmosferice 3D mai detaliate ar putea rezolva misterul, dar este posibil ca influența să nu fie atât de clară și să nu poată fi găsite dovezi în înregistrările geologice care să ateste că Pământul și Sistemul Solar au trecut prin acești nori, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în Geophysical Research Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Johannes Hevelius, fondatorul topografiei selenare. Astronomul care a creat primul atlas al Lunii