Nobody Wants to Die Review: mai mult decât un walking simulator

Atunci când ești un studio la început de drum, așa cum sunt polonezii de la Critical Hit Games, și totuși vrei sa iei ochii jucătorilor cu un titlu de debut foarte, foarte arătos, una dintre soluțiile la îndemână este să abordezi genul “walking simulator”. Mai pe scurt, decoruri care să-ți ia ochii, prin care mai mult te plimbi, le admiri și te lași pradă poveștii pe care producătorii încearcă să ți-o spună. Ei bine, Nobody Wants to Die, primul joc al celor de la Critical Hit Games, bifează toate caracteristicile enumerate mai devreme, însă nu se mulțumește doar cu acestea.

Într-adevăr, avem de-a face cu un titlu first person, construit cu ajutorul recentului Unreal Engine 5 (deci foarte arătos), în care principala activitate desfășurată de jucători este explorarea, în tihnă, a mediilor de joc. Cu excepția unor secvențe de tip QTE (Quick Time Event), și acestea foarte rare, ritmul din Nobody Wants to Die nu este deloc alert.

Viața veșnică la abonament

Într-un viitor distopic, în care moartea a fost învinsă prin posibilitatea de a transfera conștiința umană dintr-un corp într-altul, omenirea se lovește de problemele iscate de nemurire. Cei care nu-și permit să achite un abonament riscă să-și piardă corpurile, oferite mai apoi în cadrul unor licitații pentru cei dispuși să plătească cel mai bun preț. În acest cadru, jucătorii intră în pielea unui detectiv, recent trecut printr-o traumă, din cauza căreia este nevoit, cel puțin pentru o vreme, „să ia loc pe banca de rezerve” a poliției. La prima ocazia care se ivește însă, cercetarea unei crime din rândurile sus-puse ale populației New York-ului, antieroul nostru intervine, în speranța de a recâștiga încrederea superiorilor.

Intriga pare cel puțin interesantă și, până la un punct anume, reușește să te motiveze în continuare să dezlegi ițele acestui New York al viitorului, pe cât de modernizat, pe atât de…