Sponzorizat de newsflash.ro
De ce unii oameni se pot opri cu ușurință din mâncat atunci când sunt sătui, iar alții nu pot, ceea ce poate duce la obezitate? Un studiu al Northwestern Medicine (Chicago, SUA) a descoperit că unul dintre motive ar putea fi o conexiune structurală recent descoperită între două regiuni din creierul uman care pare să fie implicată în reglarea comportamentului alimentar. Aceste regiuni implică simțul mirosului și motivația comportamentului.
Cu cât este mai slabă conexiunea dintre aceste două regiuni din creierul uman, cu atât este mai mare indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane, relatează cercetătorii de la Northwestern.
Cercetătorii au descoperit această conexiune între tuberculul olfactiv, o regiune corticală olfactivă, care face parte din sistemul de recompensă din creierul uman, și o regiune a mezencefalului numită periaqueductal gray (PAG), implicată în comportamentul motivat ca răspuns la sentimente negative, cum ar fi durerea și amenințarea, și potențial în suprimarea alimentației.
Studiul este publicat în Journal of Neuroscience.
Cercetări anterioare efectuate la Northwestern de către coautorul Thorsten Kahnt, acum la National Institutes of Health, au arătat că mirosul de mâncare este apetisant atunci când ți-e foame. Dar mirosul este mai puțin atrăgător atunci când mâncați acea mâncare până când sunteți sătul.
Mirosurile joacă un rol important în ghidarea comportamentelor motivate, cum ar fi consumul de alimente, și – la rândul său – percepția olfactivă este modulată de cât de flămânzi suntem.
O conexiune structurală, recent descoperită în creierul uman
Oamenii de știință nu au înțeles pe deplin fundamentele neuronale ale modului în care simțul olfactiv contribuie la cât de mult mâncăm.
,,Dorința de a mânca este legată de cât de atrăgător este mirosul mâncării – mâncarea miroase mai bine atunci când ți-e foame decât atunci când ești sătul”, a declarat autorul corespondent Guangyu Zhou, profesor asistent de cercetare în neurologie la Northwestern University Feinberg School of Medicine.
,,Dar dacă circuitele cerebrale care ajută la ghidarea acestui comportament sunt perturbate, aceste semnale pot fi confundate, ceea ce duce la faptul că mâncarea este recompensatoare chiar și atunci când ești sătul. Dacă se întâmplă acest lucru, IMC-ul unei persoane ar putea crește. Și asta este ceea ce am descoperit. Atunci când conexiunea structurală dintre aceste două regiuni ale creierului este mai slabă, IMC-ul unei persoane este mai mare, în medie.”
Deși acest studiu nu arată în mod direct acest lucru, autorii studiului presupun că rețelele sănătoase ale creierului care conectează zonele de recompensă cu zonele de comportament ar putea regla comportamentul alimentar prin trimiterea de mesaje care să îi spună individului că nu se mai…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe www.descopera.ro